Istoric

Biserica parohiei Pitar Moșu se află așezată în plin centrul Bucureștilor, în zona cuprinsă între bulevardul Magheru și Grădina Icoanei, fiind poziționată între străzile Pitar Moș și mitropolit Dionisie Lupu. Topografic, biserica este așezată între clădiri, fără vizibilitate mare, având intrarea principală pe o stradă mai puțin circulată, strada Pitar Moș, dar are și șansa de a oferi, atât prin sfântul ei locaș, cât și prin curtea și gradina ei, un loc de reculegere sufletească.

 

Biserica Pitar Moșu a fost construită în anul 1795, în vremea lui Alexandru Moruzzi, a cărui familie se trăgea din ținuturi pontice mai îndepărtate, din apropierea Trapezuntului și a mănăstirii Sumela, închinată și ea Maicii Domnului. Dionisie Eclesiarhu arată că domnitorul fanariot a zidit o biserică și o hainiță când s-a întâmplat o mare molimă de ciumă la 1795.

 

Biserica are formă de cruce și este zidită din cărămidă, cu ziduri groase de aproximativ 80 cm, cu un pridvor închis cu vitralii, turlele fiind, una principală, cu bolta Pantocratorului și o alta, clopotniță, deasupra tindei de construcție nouă, adăugată, probabil, după consolidarea din 1898. Pisania veche a bisericii nu s-a păstrat, iar pisania nouă, de la 1898, așezată deasupra ușii, consemnează înnoirea ei: ,,Aceasta sfanta biserica s-a clădit in anul 1795 sub domnia lui Alexandru Moruzi Constantin Voevod si s-a refacut in anul 1898 sub domnia M.S regelui Carol I, in timpul arhipastoririi P.S Iosif Gheorghian, fiind ca presedinte de ministri Dl D. A. Sturza si primar al Capitalei Dl. C. F. Robescu. Refacerea acestui sfant lacas s-a executat după neobosita staruinta a D-lor epitropi Alexandru Antimescu, preotul Bocancea Alexandru si Ion St. Brateanu, dupa planul si conducerea D-lui arhitect Stefan Ciocirlan, de catre D-l Gheorghe Stefanescu ca antreprenor. Pictura s-a executat de D-l Fritz Elsner, pictor.”  Refacerea bisericii a făcut ca aceasta să reziste marelui cutremur din noiembrie 1940, adăugându-se, numai, unele reparații în anii 1940-1941. Rececent biserica a terminat lucrările de consolidare, începute la peste 2 metri adâncime, înlăturându-se astfel efectele nefaste ale cutremurului din martie 1977, care a afectat, îndeosebi, partea superioară a bisericii, aflată sub greutatea turlelor mari de zid. În pridvor, deasupra bolții și a arcadelor, pe o suprafață de 20-25 de mp, se mai păstrează vechea pictură, în fresco, singura care a scăpat neatinsă de reparația de la 1898. Nu se cunoaște numele pictorului care a făcut-o. La 1898, biserica a fost repictată în interior, de data aceasta în ulei, de către pictorul Fritz Elsner, amintit în pisanie.

 

Între anii 1964 - 1966, pictura bisericii s-a completat și restaurat de către părintele Sofian Boghiu, Olga Greceanu și Mihai Moroșanu, care au sporit elementul aghiografic, ajungându-se la 120 de sfinți, de la numai 12 în 1795. S-a trecut, cu această ocazie, la completarea picturii figurate în locul celei vechi, decorative, păstrându-se piesele cele mai însemnate ca : Pantocratorul, Dumnezeu Savaot, Deisis, și altele.

 

O icoană de mare valoare artistică și istorica este icoana Maicii Domnului Vasilissa, provenind de la Sf. Munte, pictată în secolul al XVIII-lea de către arhitectul pictor Kiril Cervenul. O altă icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost dată cu poruncă arhierească, încă din veacul al XIX-lea, bisericii Olari. Cea mai mare parte din cartea veche de cult a fost predată pentru conservare și se află la biserica Stavropoleos.

 

În prezent se execută lucrări de restaurare a picturii interioare dar și pictarea a 24 de casete exterioare cu frescă reprezentânt imnul acatist al Maicii Domnului. Lucrările sunt executate de catre pictorul Ion Grigorescu.